Friday, May 25, 2018

Ce-mi place mie la câte unii...


Ce-mi place mie la câte unii este faptul că deși sunt parte a problemei, se erijează a fi undeva deasupra ei și o văd din exterior, punând accentul pe ce ar trebui să facă alții ca lucrurile să meargă bine acolo, în problema cu pricina. Mă apucă râsul să-i văd că se consideră superiori și intangibili, deși pe pozițiile unde se află în niciun caz nu trebuie:
- să de sfaturi,
- să critice,
- să tragă de urechi,
- să analizeze,
- să tragă semnale de alarmă,
- să apostrofeze,
- să facă pe observatorii externi.
Era un nefericit care se ocupa de abaterile unor bănci și care era întrebat de ce nu se observase cum un ins cu cohones uriașe extrăhea de sute de ori 9.000 USD pe zi, până a ajuns să-și pună instituția pe butuci. Insul, care doar trebuia să vadă că 9.999 USD este cu 1USD mai mic decât limita admisă, dar de nenumărate ori înmulțit cu 9.999 USD rezultă ceva imens, s-a umflat în pene și a început să vorbească despre:
- principii,
- proceduri,
- vigilență,
- acțiuni,
- combatere,
dar nicio clipă nu a spus că el nu și-a făcut datoria pentru care era plătit cu bani grei și că sub nasul lui de fraier, hoțomanul se dedulcise la multe sute de milioane de USD, râzând de prostul din târg care dormea în bocanci. Omul uitase care-i era rostul, dar și cei din jur îi tolerau atitudinea, fără a-l trage de guler în vreun fel. La noi se obișnuiește ca omul să fie întrebat de ceva și din lipsă de demnitate și de argumente să răspundă la o cu totul altă întrebare și nimeni nu-l sancționează. Pentru că fișa postului este de-a dreptul vagă, este clar că omul neavând responsabilități clare are libertatea să se erijeze din subaltern în șef, din executant în analist și mai ales are toate pârghiile din lume pentru a face analize dure legate de ceea ce nu fac alții, iar minusurile sale le trece sub preș, grațios, delicat și muzical. Spectacolul îl văd zilnic și chiar mă amuz, căci cei ce fac așa, fraudează la diferite scări și proporții prin indecizii și pasivitate, sume mai mici sau mai mari. Mă și amuz vîzând pe câte unul care se consideră deasupra celorlalți, deși este parte din grupul de indivizi puși să facă treabă, chiar dacă bănuții pe care-i primește de la stat nu sunt sume colosal de mari. În orice moment m-aș uita la Tv și aș vedea astfel de indivizi, cu siguranță le-aș găsi cel puțin 10 chestii din care le-aș bate obrazul, că cu au niciun drept să se erijeze în mari apostoli ai performanței, ei înșiși nedovedint prin ceea ce au făcut sau ceea ce fac vreo fărâmă de performanță.

(24 mai 2018)

No comments:

Post a Comment