Thursday, April 19, 2018

Negarea istoriei

Istoria lumii este îmbibată de tot felul de evenimente, unele mai puțin explicabile decât altele. Totuși, apar fapte foarte clare, de netăgăduit. Voi enumera câteva:
- arderea cărților lui Nicolae CEAUȘESCU,
- demolarea statuii lui V. I: LENIN din Piața Scâteii,
- tentativa de demolare a Mauzoleului din Parcul Libertății,
- scoaterea sicriului lui Gheorghe GHEORGHIU-DEJ din mauzoleu,
- acoperirea mozaicurilor de la Atheneul Român,
- topirea statuii din Piața Romană,
- topirea cărților lui Petru DUMITRIU,
- interzicerea poetului Ion CARAION,
- scoaterea la iveală a adevărului despre Elena CEAUȘESCU,
- distrugerea elitelor produsă în anii'50,
- scoaterea regalității din cărțile de istorie în comunism,
- minimalizarea operei eminesciene de după 1989,
- promovarea frenetică de non-valori în secolul al XXI-lea.
La noi, trebuie înțeles odată pentru totdeauna că istoria este singurul lucru care nu se neagă, din moment ce faptele s-au produs, oamenii au existat și efectele s-au simțit perioade îndelungate. Rostul istoriei este să le redea. Rostul oamenilor este de a nu le ignora. Că se va scrie și vorbi mai mult sau mai puțin despre anumite lucruri, este o altă poveste. A ignora, a schimba percepția, a deforma sau pur și simplu a trece sub tăcere, dar și mai rău, a distruge anumite mărturii, înseamnă a dezvolta un mod nesănătos de a face istorie, este un mod de a nega istoria și de a o caricaturiza.

(19 aprilie 2019)

1 comment:

  1. Asa este, ca sa invatam sa continuam trebuie sa ne asumam greselile pe care le-am facut, dar azi e multa prostie si arogantza.

    ReplyDelete