Am întâlnit tipul de student băț de chibrit, care arte exact cât este lungimea lui, după care se stinge pur și simplu. Era un tânăr extrem de valoros. Obținea note foarte mari, era inventiv, venea cu soluții originale. Avea tot ce trebuie pentru a fi un lider autentic. Era chiar șef de promoție pe primii patru ani. În iarna anului al V-lea am observat ceva modificări. Sesiunea de vară nu i-a fost prielnică. După aceea, am avut surpriza să văd o plafonare a acelui tânăr, o automulțumire și asta l-a costat foarte mult. Colegii săi de generație sunt cu mult mai sus decât el. Sunt sigur că oamenii au o resursă constantă. Unii o dozează bine și rămân performanți tot timpul, alții o dozează prost, o consumă pe toată la început și restul vieții trăiesc din acumulări sau ca niște legume pur și simplu. Studentul băț de chibrit nu este o soluție, căci de la 25 de ani până la pensie, adică 40 de ani, este timp îndelungat, în care a fi pe planul al V-lea nu este deloc o soluție.
Ei nu acceptă această cădere și se cred tot timpul nedreptățiți, mai ales dacă li s-a inoculat ideia genialității și a ocupării primei poziții în orice, chiar și la agățat gagici.
Studentul băț de chibrit este de regulă studentul de 10 care are capacitatea de a învăța neobosit 5 ani, ceea ce-l uzează definitiv. După terminarea facultății, deși are țeluri mari, nu mai dispune de resurse pentru a și le atinge și se pierde în anonimat. Uneori își arată răutăcismele, vorba lui Gică HAGI.
Ei nu acceptă această cădere și se cred tot timpul nedreptățiți, mai ales dacă li s-a inoculat ideia genialității și a ocupării primei poziții în orice, chiar și la agățat gagici.
Studentul băț de chibrit este de regulă studentul de 10 care are capacitatea de a învăța neobosit 5 ani, ceea ce-l uzează definitiv. După terminarea facultății, deși are țeluri mari, nu mai dispune de resurse pentru a și le atinge și se pierde în anonimat. Uneori își arată răutăcismele, vorba lui Gică HAGI.
(17 martie 2018)
No comments:
Post a Comment