Sunday, December 17, 2017

Coroana de oțel

Coroana de oțel, cea care l-a însoțit pe Ms. regele Mihai I în ultima sa călătorie este acel simbol al independenței României și a fost purtată la încoronare, de marii regi ai neamului nostru  Carol I, Ferdinand, Mihai I în cele mai importante momente ale istoriei noastre. Istoria acestei coroane este fabuloasă, căci ea este făcută din oțelul unui tun otoman capturat pe câmpul de luptă de la Brivița sin anii 1877 și 1878.
În micimea lor, unii comentatori au ținut să amintească cu obstinație că în mașina cu numărul GM-BB-401 seaflă o copie a coroanei  originalecare se află la Muzeul Național de Istorie și că pentru a fi scoasă de acolo este necesară o asigurare și nenumărate aprobări etc. etc. etc. 
Momentele trăite de români în intervalul 13 decembrie - 16 decembrie 2017 au făcut să treacă neobservate aceste detalii spuse cu gura plină de tot felul de lătrăi, ca și cum viața nu este făcută din simboluri și măreția nu o dau oamenii prin faptele lor. Ei trebuiau să tacă, să lase documentele să vorbească și arhivele să fie descoperite, căci nu era nevoie de transfer de notorietate, căci mulți anonimi acest lucru au căutat, spunând vrute și nevrute despre aspecte care nu au cum să fie verificate. Mulți s-au băgat singuri în seamă, repetând și detaliul cu coroana de oțel, umiliți fiind de frumusețea și precizia derulării perfecte a tuturor pașilor pe care tristul  eveniment i-a presupus.



(17 decembrie 2017)

Trăitul în trecut

Ieri 16 decembrie 2017 am avut ocazia să aud mai mulți așa-ziși analiști sau așa-ziși istorici făcând o paralelă între ziua de ieri  sâmbătă  16 decembrie 2017 și ziua de miercuri 24 martie 1965. Mi s-a părut o discuție nepotrivită cea de ieri căci erau făcute referiri la faptul că acolo în Sala Tronului din Palatul Regal  de azi, sala de protocol din Palatul Consiliului de Stat în vremurile R.P.R. în acel sfârșit de martie al anului 1965 fusese așezat pe catafalc Gheorghe Gheorghiu-Dej. Tot atunci a fost așezat pe afet de tun trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acei așa-ziși analiști politici sau așa-ziși istorici îl prezentau pe respectivul în culori destul de cenușii sau de negre, deși la ortodocși se spune că despre morți să vorbești numai de bine. Dacă nu ești în stare să faci acest lucru, eu zic să taci, ori respectivii s-au lansat în discuții ce depășesc limitele bizareriei. Ziua de ieri era atât de specială încât nu trebuia înserat în discuții nimic. Totul trebuia centrat pe calitățile, pe firul vieții și pe personalitatea mareului dispărut, Ms. Regele Mihai I. Ceea ce nu s-a întâmplat.
S-a accentuat mult pe perioada comunistă și mult prea puțin pe ceea ce regele a făcut pentru patria sa în acele vremuri grele. Cei ce au vorbit au căutat să se prezinte pe ei în primul rând, cu meritele lor în ceea ce privește raporturile cu evoluția raporturilor dintre statul român și Casa Regală. Am fost neplăcut impresionat că în acste zile triste ale mijlocului de decembrie prea mulți au introdus în discuție numele unor oameni de stat care și-au desfășurat activitatea între 1990 și 2015, făcându-i cu mult mai importanți decât au fost ei și doar prin simplul fapt că s-a evidențiat că nu au contribuit cu nimic la dezvoltarea raporturilor statului cu Casa Regală.
Și numai simplul fapt că au fost aduse în discuție niște articole scrise de Corneliu Vadim Tudor, Sergiu Andon și Cristian Tudor Popescu nu a fost potrivită, căci în acele momente a aduce în discuție elemente obscure din vremuri de tristă amintire,  trebuia pusă în evidență personalitatea luminoasă a Ms. Regelui Mihai I, nu realizarea de asocieri prin scoaterea de la naftalină a unor nefericiți.
Este corect ca poporul să cunoască istoria. Numai că trebuie alese momentele când trebuie spuse toate lucrurile. Între 13 decembrie și 16 decembrie 2017 nu era momentul pentru a pomeni numele nici ale lui Silviu Brucan, nici al lui Petre Roman, nici al lui Ion Iliescu, nici al părintelui Tatu, și cu atât mai puțin a unor slugi odioase din anturajul lor nefast. Trăitul în trecut nu este productiv. Trecutul e trecut. Pentru a evolua este nevoie de speranță pentru viitor și nu de ură legată de ceea ce s-a petrecut cândva. Proiectul țării este al viitorului, bazat pe prezent și consolidat pe realizări din trecut.



(17 decembrie 2017)

Saturday, December 16, 2017

Cei 9 militari

Când au început transmisiunile le televiziuni ale evenimentelor legate de înmormântarea Ms. Regele Mihai I, am remarcat 9 militari:
- bine antrenați,
- de aceeași înălime,
- bine făcuți,
- foarte tineri,
- cu brațe puternice;
- impecabil îmbrăcați,
- cu poziție verticală,
- cu mers perfect sincronizați,
- toți cu profil de monedă,
- având priviri ferme,
selectați să poarneânsuflețit al marelui dispărut. Au avut foarte multe prilejuri de a-și arăta înaltul nivel de execuție a tututor mișcărilor, a pasului cadențat, a ridicărilor pe umeri și coborârilor de pe umeri a sicriului, a privirilor înainte, a atenției la comenzi, a perceperii terenului plan și a treptelor precum și a concentrării maxime. I-am urmărit în momentele:
- preluării sicriului de pe banda avionului la sosirea pe Otopeni;
- depunerii sicriului pe catafalcul de la aeroport;
- ridicării sicriului de pe catafalc;
- depunerii sicriului în mașina mortuară AA-B-1930;
- soaterii sicriului și purtării lui la Castelul Peleș din Sinaia;
- depunerii sicriului pe catafalcul din Castelul Peleș;
- ridicării sicriului de pe catafalc;
- purtării sicriului pe trepte până la mașina mortuară;
- depunerii sicriului în mașina mortuară AA-B-1930;
- ridicării sicriului pe umeri și purtarea lui până la catafalcul din Sala Tronului;
- depunerii sicriului pe catafalcul din sala Tronului;
- ridicarea sicriului pe umeri șipurtarea lui până la catafalcul din Piața Revoluției;
- depunerea sicriului pe catafalc;
- ridicarea și purtarea sicriului pe umeri până la afetul de tun;
- depunerea sicriului pe afetul de tun;
- ridicarea sicriului de pe afetul de tun la Catedrala Patriarhală;
- purtarea sicriului pe umeri până la catafacului din catedrala patriarhală;
- depunerea sicriului pe catafalc;
- ridicarea sicriului de pe catafalc;
- purtarea sicriului în afara catedralei Patriarhale;
- depunerii sicriului în mașina mortuară AA-B-1930;
- scoaterea sicriului din mașina mortuară și purtarea pe brate și pe umeri la Gara Băneasa;
- urcarea sicriului în vagonul mortuar;
- coborârea sicriului din vagonul mortuar al trenului regal la gara din Curtea de Argeș;
- deplasarea pe peronul gării cu sicriul pe umeri;
- depunerii sicriului în mașina mortuară AA-B-1930;
- ridicarea sicriului când mașina a oprit în fața porticului de la biserică;
- purtarea sicriului și urcarea lui pe scările bisericii;
- intrarea sicriului pe ușa îngustă a bisericii prin regruparea militarilor;
- depunerea sicriului pe catafalc în biserică;
- ridicarea sicriului de pe catafalc;
- ieșirea din biserică prin regrupare datorită îngustimii ușii bisericii;
- cobărârea scărilor cu sicriul pe umeri;
- deplasarea cu sicriul prin curtea bisericii până la necropolă;
- urcarea scărilor necropolei;
- intrarea în necropolă cu sicriul pe umeri.
Am urmărit cu mare atenție tot acest parcurs și am constatat:
- excepționala coordonare a militarilor;
- pasul egal al celor opt militari;
- sobrietatea militarilor pe tot parcursul;
- execuțiile perfecte ale mișcărilor;
- sincronizarea fără cusur a tuturor mișcărilor;
- cunoașterea traseelor până la cele mai mici detaliii;
- toate urcările și coborârile de scări au fost precise și fără ezitări;
- când mergeau privirile lor erau ațintite în față, drept înainte.
Analizând modul în care și-au manifestat prezența pe parcursul celor două zile când au apărut în desfășurătorul evenimentelor, cei opt militari și coordonatorul lor care îi comanda, m-au făcut să concluzionez că după antrenamente sistematice, complete și corect derulate, se atinge perfecțiunea și nu există în niciun domeniu pe această lume ca munca adevărată să nu dea cele mai bune roade.
Cei 9 militari care au demonstart zilele  au trecut că numai prin muncă multă și de calitate se atinge perfecțiunea și nu există niciun detaliu care să fie trecut pe planul al doilea, pentru că toate detaliile sunt la fel de importante în situații excepționale.



(17 decembrie 2017)

Notă discordantă

În Palatul Regal erau două grupuri de doamne. Unul format din doamnele venite de peste mări și țări care aveau capul acoperit cu eșarfe sau cu pălării sau cu baticuri. În cealaltă parte erau doamne de la noi din spațiul carpato-danubiano-pontic cu capetele descoperite, cu coafurile frumos aranjate, dar momentul era nepotrivit. În mașina 133 se discuta despre întâmplare și niște doamne răutăcioase presupuneau că unele avuseseră capetele acoperite, dar datorită că una dintre ele nu avea cu ce să-și acopere podoaba capilară, atunci toate s-au simțit solidare cu aceasta și au stat cu capul descoperit. La  Catedrala Patriarhală eroarea a fost reparată și asta a fost, numai că scăpările de protocol sunt taxate de toți. Când toți ochii sunt ațintiți asupra cuiva, i se caută în primul rând defectele, căci toată lumea vede în doamna cu pricina modelul de urmat necondiționat. Și dacă nu e, asta e.


(17 decembrie 2017)

Mici imperfecțiuni

Miercuri pe aeroportul Otopeni am sesizat o mică imperfecțiune care m-a pus pe gânduri. Era un suport cu o fantă unde trebuia fixată crucea Ms. regelui Mihai I. Militarul care a purtat crucea de la avion spre catafalc a avut surpriza să vadă că aceasta nu intra pe fanta aceea și a fost obligat s-o sprijine de catafalc. Mi-am adus aminte de podul acela de la trecerea de cale ferată spre Constanța pe sub care nu avea loc locomotiva din cauză că podul era prea jos. Detaliile contează.
La Catedrala Patriarhală am văzut că neajunsul a fost remediat și crucea Ms. Regelui Mihai I a stat fixată pe acel suport. N-am să fiu niciodată de acord cu acel nefericit merge și așa, căci atunci când totul este perfect, orice mic detaliu neluat în considerare este amplificat la cote extrem de înalte.


(17 decembrie 2017)

O zi, minut de minut

Ziua de 16 decembrie 2017 am urmărit-o minut cu minut și am înregistrat aspecte definitorii.
10h 00 - se face de gardă la catafalcul Ms. Regele Mihai I.
10h 12 - fac de gardă la catafalc patru dintre fiicele Ms. Regele Mihai I.
10h 11 - își face apariția ambasadorul USA la București.
10h 14 - fac de gardă principele Radu și prințul Charles.
10h 15 - fac de gardă Margareta custodele coroanei, regele Juan Carlos și regele Karl Gustav..
10h 18 - își face apariția soborul de preoți.
10h 20 - începe slujba.
10h 32 - se termină slujba ținută de Tomotei.
10h 43 - Nicolae, nepotul Ms. regele Mihai I aduce omagiul său.
10h 53 - trompeta dă onorul și este scos sicriul din Palatul regal.
10h 53 - sicriul este depus pe catafalc.
11h 00 - începe slujba.
11h 11 - se încheie slujba și se aude al II-lea semnal al trompetei.
11h 12 - întră în piață mașina care trage afetul de tun.
11h 13 - este ridicat sicriul de pe catafalc.
11h 14 - sicriul este purtat pe umeri.
11h 16 - sicriul este depus pe afetul de tun.
11h 19 - afetul se pune în mișcare și se pleacă spre Catedrala Patriarhală.
........................
13h 33 - se termină slujba de înmormântare de la catedrala Patriarhală.
13h 36 - este ridicată crucea de lângă sicriu.
13h 45 - se iese cu crucea de oțel din clădirea Catedralei Patriarhale.
13h 47 - iese Prea Fericitul Patriarh din clădirea Catedralei Patriarhale.
13h 48 - este ridicat sicriul din clădirea Catedralei Patriarhale.
13h 49 - sunt coborâte scările clădirii.
13h 55 - sicriul este depus în mașina mortuară după ce a fost purtat pe umeri.
14h 05 - cortegiul se pune în mișcare de la Patriarhie.
14h 12 - cortegiul ajunge în Piața Unirii.
14h 25 - cortegiul ajunge în Piața Romană.
14h 32 - cortegiul ajunge în Piața Victoriei.
14h 34 - cortegiul ajunge la Statuia aviatorilor.
14h 39 - cortegiul ajunge la Arcul de Triumf.
14h 56 - călăreții se separă de cortegiu.
15h 00 - cortegiul ajunge la Gara Băneasa.
15h 01 - se intonează marșul funebru.
15h 02 - se pleacă cu sicriul pe brațe spre gară.
15h 03 - se intră în clădirea gării cu sicriul pe umeri.
15h 05 - se intră cu sicriul în vagonul trenului regal.
15h 06 - sicriul e pus pe catafalcul din vagon.
15h 11 - trenul se pune în mișcare. Se aplaudă.
........................
17h 27 - trenul intră în gara Pitești. Peste 6.000 persoane așteptau la peron.
18h 27 - trenul regal intră în gara din Curtea de Argeș.
18h 28 - trenul s-a oprit. Sunt surprins să văd cât de înalt este vagonul și cât de jos este peronul.
18h 31 - sicriul este coborât din tren și pus direct pe umerii celor din gardă.
18h 33 - sicriul este depus în mașina mortuară. Se pleacă din gară.
19h 06 - se intră pe poarta bisericii din Curtea de Argeș.
19h 08 - mașina oprește în dreptul porticului.
19h 10 - sicriul este dat jos din mașină și purtat pe umeri de militarii din gardă.
19h 17 - sicriul este depus pe catafalcul din biserică.
19h 20 - începe slujba.
19h 29 - se cântă veșnica pomenire.
19h 31 - se încheie slujba.
19h 32 - este ridicată crucea de către un militar.
19h 34 - este ridicat sicriul de pe catafalc. 
19h 35 - are loc o mișcare de întoarcere cu sicriul pe umeri pentruy a se ieși.
19h 37 - se iese cu sicriul din biserică.
19h 39 - bat clopotele și cortegiul se deplasează spre ieșire.
19h 42 - cortegiul iese pe poartă.
19h 45 - sicriul este purtat în interiorul necropolei. Se cântă imnul de stat.
19h 50 - trompeta dă semnalul.
19h 52 - se trag salvele de tun. Se cântă imnul regal. 
20h 13 - Margareta custodele coroanei și ceilalți ies din necropolă. 
20h 14 - membrii casei regale și invitații se îndreaptă spre parastas.
.....................
Aceasta a fost ziua tristă a înmărmântării ultimului rege și mareșal al României.


(16 decembrie 2017)



Petricăăăă, pe unde umbli, mătă?

În aceste zile triste am văzut că un personaj de primă linie în 1990 lipsește din peisaj. Mă refer la Petre ROMAN care a fost prim ministru al României în perioada cea mai tulbure de după Revoluție și a fost și cel care a gestionat prima venire în țară a regelui Mihai I. Nu-mi venea să cred că pe autostrada A1 autoturismele de teren erau întoarse din drum și un înalt ofițer a avut mesaje tăioase către ocupanții acelor mijloace de transport.
Cred că acum după 27 de ani, Petre ROMAN roman a pierdut prilejul de a explica cu argumente credibile care a fost raționamentul întrgului comportament al executivului din primele luni de după 22 Decembrie 1989, care au dus la acele momente delicate.
Aveam impresia că Petre ROMAN este un bărbat de stat care are replică la oricare dintre întrebările care i-ar fi fost puse. Faptul că în intervalul 5 decembrie - 16 decembrie 2017 nu a apărut niciunul dintre actorii acelor zile fierbinți când se încerca să se definească un nou drum, când se credea că se merge spre direcția cea bună, este de fapt o recunoaștere a unor decizii pripite, greșite, învolburate, incoerente, subiective, negândite, superficiale și mai ales contraproductive. Groaza de imprevizibilul previzibil, lipsa unei strategii a cărei durată de definire nu ar fi depășit niciodată mai mult de cinci minute, a dus pe cei din linia a întâia a politicii românești la tot felul de mișcări, una mai bizară decât alta. Era momentul ca azi 16 decembrie 2017, mai spre dimineață, Petre ROMAN să apară tot așa zâmbitor cum îl știm, să spună câte ceva din culisele puterii de atunci. Avea posibilitatea inclusiv de a-și înfrumuseța imaginea căci mulți dintre eroii de atunci nu mai au cum să-l contrazică, trecuți în lumea celor drepți fiind.
PNL cu un membru marcant de talia lui Petre ROMAN este un partid modern, care are multe de explicat în fața istoriei, căci politicianul Petre ROMAN este colegul de partid al lui Virgil GURAN, cel care avea niște idei pro-monarhice pregnante. Era chiar un film în care vorbea de sindicate, de grevă generală și de revenirea monargiei, tânărul  Virgil GURAN cu siguranță știa cine era pe atunci la butoane, iar lumea de azi este acum foarte schimbătoare.
Mă gândeam că o dată am fost la Richițele de Argeș și o vecină în ceas de seară își striga bărbatul dus cu treburi în ogradă: Petricăăă, unde ești mătă?!
Nici acum nu știu ce înseamnă acest mătă, dar atunci mi s-a părut ciudat. Azi de dimineață, când în televiziuni se perindau tot felul de guralivi și când la procesiune erau mulți, foarte mulți oameni, mă gândeam la Petre ROMAN și-mi venea să-l strig:
- Petricăăăă, pe unde umbli, mătă?
Doream să aflu și adevărul lui, căci tare mult îmi place cum știe el, drăguțul de el să vorbească cinci ceasuri și să nu spună nimic. Dar tot aș fi aflat nimic, căci și nimic însemna mult azi, decât deloc.



(16 decembrie 2017)

Friday, December 15, 2017

Presa bolșevică despre regele Mihai întâiul

Se știe că scrisul rămâne peste ani, peste decenii, peste veacuri. Tocmai de aceea oamenii ar trebui să fie extrem de atenți când scriu, să cântărească fiecare cuvânt pe care-l aștern pe foaia de hăârtie. Unele texte necugetate, publicate acum aporape 30 de ani în urmă, se răzbună pe autorii lor, care nu au cugetat și s-au avântat în a fi slugi credincioase unor stăpâni care nu au dat vreodată doi bani pe ele, exact așa cum fac toți stăpânii cu slugile lor.
Au fost ziare care între 1947 și 1989 au scris despre regele Mihai I numai neadevăruri, dar existau explicații legate fie de cizma sovietică, fie de propaganda comunistă, explicații care nu duceau niciunde, căci țara avea cu totul alte obiective și monarhia nu mai era demult un subiect de dispută, căci într-o republică populară sau într-o republică socialistă se trăia prin planuri cincinale.
După 1989 mă așteptatm ca lumea să fie mult mai înțeleaptă și să abordeze problema monarhiei cu mult mai multă intelsa să dea dovadă de construcții mult mai elaborate, eliberate de minimalismul abrupt al luptei de clasă din anii '50, ceea ce nu s-a întâmplat deloc.
Așa au apărut articole precum Fir-ai al naibii, Majestate!, scris de Sergiu Andon, deputat conservator, care azi când este luat în bâză tot caută explicații și mai ales caută să rămână tot el deasupra, deși ceea ce a scris este ceva urât, urât, urât. Pamfletarii autentici când scriu chestii pe o anumită temă și de o anumită factură au talentul de a păstra o tonalitate care să nu ducă producția în afara literaturii, ceea ce la acest ins nu se întâmplă.
Un alt ziarist, ceva mai târziu autor de editoriale, dar mai mult scriitor de literatură SF, a avut abordări dintre cele mai nesăbuite legate de deformarea istoriei legată de plecarea regelui Mihai I după ce a abdicat. Ziaristul este republican, dar există forme mult mai reținute și mult mai inteligente, dar literare în același timp, de a proslăvi republicanismul, fără a pune în antiteză această formă de guvernământ cu monarhia, căci cele două nu suportă comparații de niciun fel. Republica este republică, monarhia este monarhie. Aici m-am referit la Cristian Tudor Popescu, cel încruntat tot timpul, cel cu voce tunătoare și cel despre care Corneliu Vadim Tudor a scris oarece chestii, care și acum trebuie analizate cu atenție.
Presa bolșevică și regele Mihai întâiul merită o analiză așezată pentru a scoate la iveală fracturile jurnalismului modern și mai ales dependențele acestei meserii fără certificări în a manipula grosolan sau în a deforma ireversibil adevăruri prin mijloace dintre cele mai primitive, nedemne de secolele al XX-lea și al XXI-lea.
Unii nici nu au puterea să recunoacă eroarea făcută și tac sau caută justificări dintre cele mai jenante, deși pozează în moraliști, ei neavând nicio calitate care să-i recomande pe această latură. În loc să dispară pur și simplu, ies exact cu mie păduchii în frunte, să arate că existe și mai ales să arate că au deja un domeniu cucerit fără vreo luptă, ci doar că au fost în solda cuiva, care i-a aruncat ca pe otrepe murdare, pe care nimeni nu mai are interes să le bage într-o mașină de spălat cu eficientulVenish pentru100 de pete total diferite, din care nu mai rămâne niciuna.


(15 decembrie 2017)

Programarea aplicațiilor Android

Lucrarea referită prin:
Paul POCATILU, Ion IVAN, Adrian VISOIU, Felician ALECU, Alin ZAMFIROIU, Bogdan IANCU - PROGRAMAREA APLICATIILOR ANDROID, Editura ASE, Bucuresti, 2015, 714pg, ISBN: 978-606-505-856-9
a primit azi 15 decembrie 2017 preliul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române în domeniul Științei și Tehnologiei Informației.
Am ținut să fac fotograrii cu ceilalți autori.








cu Bogdan IANCU















cu Adrian VIȘOIU












cu Felician ALECU









cu Paul POCATILU









Deși este o zi de iarnă, a fost soare și destul de cald, chiar foarte cald pentru un decembrie, anunțat de nefericiții de meteorologi ca fiind cu înghețuri polare, cu crivăț și nămeți din care nici blocurile cu 10 etaje să nu se mai vadă. A fost o zi frumoasă, care ne-a adus bucurii și sunt sigur că ne vom aduce aminte ani în șir de ea cîci nu în fiecare zi se ia un astfel de premiu.
(15 decembrie 2017)

Guralive și plângăcioase

Emisiunea Bravo, ai stil! merge din rău în mai rău. Acum concurentele au fost:
- guralive,
- certărețe,
- plângăcioase,
- răutăcioase,
- subiective,
- previzibile,
- modeste,
- artificiale,
- nepregătite,
- încrezute,
ceea ce m-a determinat să nu le urmăresc 100% căci dacă doresc ton ridicat, vorbe grele, ironii sau alte chestii ieftine, ies în mahala și am o mai mare varietate și am și schimbări de decor, iar fondul muzical este cu mult mai bogat decât în studioul de la Kanal D.
Despre juriu nu am de zis decât că trebuie schimbat că deja a devenit plictisitor și monoton, ceea ce într-o emisiune Tv de lungime ceva mai mare devine de nesuportat. Jurații au aceleași replici, aceleași glumițe, aceleași rânjete și mai ales aceleași gesturi simplificate.
Dacă hardughia va mai merge și în sezonul următor, singura persoană de rămas este moderatoarea care este în stare să țină în mână showul.
PS: nu am explicație din care să deduc motivația prin care Iulia Albu nu a mai folosit UNARTE și nu a mai făcut referire la studiile sale universitare. Probabil nu a avut concurente de nivelul adecvat.


(15 decembrie 2017)

Admirație totală!

Am primit un plic cu picturi realizate de:
Sergiu Aurel NICHESCU
Katarzyna WARACHIM
Mariam PARE
Michael Raymond PLATZER
Ramon CASADO
Triantafillos ILIADIS
însoțite de o scrisoare a Mariei VAGYON.
Am admirație totală pentru acești pictori speciali și pentru Maria. Știu toate acestea pentru că am primit un plic de la APGP s.r.l..
Îmi place pictura foarte mult. Nu-mi place să primesc scrisori când eu nu am dat adresa persoanei care să-mi scrie. Orice scrisoare ce-mi vine la căsuța poștală îmi aduce aminte de amenzi, de porunci de la oficiali, iar plicurile voluminoase îmi produc groază, pentru că niciodată nu mi-au adus lucruri vesele. Plicul primit de la APGP a fost un plic voluminos, netimbrat cu adresa mea scrisă exact așa cum numai fiscul, CNAIR sau CESTRIN sunt în stare să mă șocheze previzibil. Nu știu și nici nu vreau să știu de unde APGP are adrea mea, dar știu precis că eu nu am furnizat niciodată adresa mea decât la banca unde am card, la niște policlinici sau la mine la muncă sau la magazinele unde am făcut cumpărături în rate acum mulți, chiar foarte mulți ani în urmă. Cine a avut acea ideie de marketing cu plicul masiv, cu atât mai mult provenind de la un s.r.l., m-a înspăimântat și m-a întristat. UNICEF merge în școli și distribuie contra cost felicitări la fel de reușite și cu succes, fără a folosi adrese de persoane despre care eu nu am cunoștință de unde provin, dar în cazul meu fără accept.
Am admirație și respect pentru artiștii care au realizat picturile. Știu că nu le voi folosi. Spaima pe care am tras-o la primirea plicului mă face să nu fiu de acord cu  modul de a prelua adrese și de a adresa plicuri, indiferent de conținut și de bune intenții. Dacă niște voluntari erau în Mall sau altundeva și discutau și făceam schimb de adrese, altfel aș fi primit acel plic.
Picturile sunt excepționale, pictorii sunt de mare talent, am toată admirația pentru munca lor și îi respect din adâncul ființei mele.



(15 decembrie 2017)

Bravo, ai stil! Iuliana va fi câştigătoarea!

Emisiunea concurs Bravo, ai stil! de la kanal D va desemna duminică 17 decembrie 2017 după ora 22,30 câştigătoarea.
Făcând analize aşa cum am procedat şi în anul trecut, anul acesta marea câştigătoare este de departe IULIANA pentru că:
- are un stilist foarte bun;
- ea ştie să se prezinte;
- juriul este previzibil;
- publicul o agreează;
- şi-a creat contextul.
Deci, IULIANA va fi marea câştigătoare de duminică noaptea! Rezultatul era previzibil de la începutul săptămânii, dar am lăsat să dospească puţin pentru a se fixa unele calcule specifice managementului politic extins şi la doemniul acesta al fashion.


(15 decembrie 2017)

Premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române pe 2015

Azi 15 decembrie 2017, în Aula Magna a Academiei Române a fost acordat premiul Tudor TĂNĂSESCU pe anul 2015 lucrării Programarea aplicațiilor Android, elaborată de Felician ALECU, Bogdan IANCU, Ion IVAN, de Paul POCATILU, Adrian VIȘOIU și Alin ZAMFIROIU, cadre didactice din Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice București, tratează gradual din punct de vedere teoreticşi din punct de vedere practic, îbtr-o manieră originală, problematica dezvoltării aplicațiilor mobile destinate platformei Android. Cartea este rezultatul unei activități intense de cercetare științifică desfăşurată de autori pe parcursul a mai mulţi ani și de experiență obținută prin munca orientată spre dezvoltarea de aplicații mobile pe platforma Android de interes general, urmărind etapă de etapăciclul de dezvoltare..
Autorii au structurat lucrarea Programarea aplicațiilor Android pe douăyeci şi două capitole, acoperind în acest fel problematica teoretică și aplicativă care stă la baza utilizării eficiente a resurselor specifice platformei Android în condiții de asigurare a performanței la utilizatorii direcți, ştiute fiind efectele de multiplicare la aceştia. Prezentarea conceptelor de bază este caracterizată prin claritate, rigurozitate, printr-un nivel de formalizare adecvat, cu utilizarea de instrumente dintre cele mai performante puse la dispoziție în cadrul platformei.
Pe parcursul capitolelor sunt prezentate în detaliu toate conceptele necesare, atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere practic, astfel încât cei care doresc să dezvolte aplicații proprii sau să înțeleagă cum funcționează aplicații mobile deja existente să aibă tot ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propuse. În lucrarea Programarea aplicațiilor Android sunt tratate cu deosebire aspecte ce privesc realizarea interfețelor grafice pentru tipologii diferite de aplicații mobile, permițând obținerea de interacțiuni diferențiate ale utilizatorilor cu resursele fiecărei aplicații, stocarea persistentă a datelor, accesul la rețea, utilizarea conținutului grafic și multimedia, accesul la poziția geografică și utilizarea senzorilor dispozitivului mobil. Autorii vizează și o serie de aspecte ale optimizării traficului, făcând distincție între echilibrul de transferuri și stocările temporare, cu efecte directe asupra reducerii costurilor la nivelul utilizatorilor. Echilibrul se referă la prelucrările locale, respectiv, prelucrările la distanță.
Autorii acestei lucrări, pe care o propunem pentru obținerea unui premiu al Academiei Române, sunt cadre didactice din Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE al Academiei de Studii Economice, specialiști care lucrează în domeniul dezvoltării aplicațiilor mobile, au asigurat, prin experiență și prin modul de abordare, un nivel științific ridicat întregii abordări, folosind un stil ce asigură accesibilitatea necesară înțelegerii și dezvoltării directe de aplicații mobile de către toți care au un astfel de obiectiv. 
Cartea Programarea aplicațiilor Android, publicată în Editura Academiei de Studii Economice în anul 2015, pe cele aproximativ 700 de pagini, dezvoltă aspecte esențiale, teoretice și practice, destinate elaborării de aplicații pentru dispozitive mobile Android, fără restricții legate de diversitatea acestora și de disponibilul lor de resurse fizice. 
Garanția calității demersului grupului de autori format din Felician ALECU, Bogdan IANCU, Ion IVAN, de Paul POCATILU, Adrian VIȘOIU și Alin ZAMFIROIU este asigurată de rezultatele obținute de aceștia pe parcursul a peste opt ani de zile în activitățile didactice din sala de curs sau din orele de laborator, unde au lucrat cu studenții Secției de Informatică Economică de la licență și de la masterat. Unii dintre autori fie au susținut teze de doctorat în domeniul tehnologiilor mobile, fie au lucrat în activități de cercetare științifică pe bază de contract, având teme de dezvoltare a tehnologiilor destinate aplicațiilor mobile, asigurarea securității acestor aplicații și managementul calității aplicațiilor mobile, precum și realizarea de m-aplicații de e-learning. Autorii au desfășurat pe lângă activitatea de cercetare științifică și de dezvoltare concretă de aplicații informatice mobile și o intensă activitate de publicare în reviste prestigioase și de prezentare în conferințe internaționale de specialitate a rezultatelor originale obținute, validându-le în lumea specialiștilor.
Lucrarea este referită prin:
Paul POCATILU, Ion IVAN, Adrian VISOIU, Felician ALECU, Alin ZAMFIROIU, Bogdan IANCU - PROGRAMAREA APLICATIILOR ANDROID, Editura ASE, Bucuresti, 2015, 714pg, ISBN: 978-606-505-856-9







(15 decembrie 2017)

Thursday, December 14, 2017

Suport reglabil de fixare a drapelelor

Mergând pe străzile Bucureștilor azi 14 decembrie 2017 am fost neplăcut surprins să văd că deși drapelele de stat ale României aveau panglică neagră, nu erau coborâte în bernă. Soluție dâmbovițeană, o improvizație jalnică a unor șpăgari stupizi pe care nu-i duce mintea să găsească soluții care să permită adaptarea la situații concrete. În cele trei zile de doliu național, drapelele trebuiau coborâte în bernă. Dar funcționarii stupizi gata să ciugulească banul nu știu cum este treaba cu berna, crezând că merge și așa. Adică să facă totul în lipsă de respect față de măreția și tristețea momentelor pe care le trăim.


Nu am cerut dispozitive care să fie comandate dintr-un centru unic, pentru că ar fi mult prea costisitor și nerealist. dar a concepe dispozitive cu două poziții care să pună suportul de steag în poziția de steag pentru sărbătoare, respectiv, steag coborât în bernă și care să fie montate pe stâlpi, nu mi se pare prea greu. Când se fixează steagul, se va fixa și poziția cu un șurub, nimic altceva, dispozitivul fiind de o banalitate revoltătoare, ușor de făcut și care nu necesită brevetare și nici industrie robotizată.




(14 decembrie 2017)

Ce știm despre Constituția din 2003?

Despre Constituția din 2003 știm că:
- are 12.578 cuvinte;
- cuvântul onoare apare numai de două ori;
- cuvântul demnitate apare numai de două ori;
- cuvântul copiii apare numai de două ori;
- cuvintele bătrâni, vârstnici, pensionari, nu apar niciodată;
- cuvântul lege apare de 108 ori;
- cuvântul român apare de 10 ori;
- cuvântele România și României apar în total de 100 ori;
- cuvântul președinte apare de 94 ori;
- cuvântul camere apare de 86 ori;
- cuvântul drepturi apare de 46 ori;
- cuvântul obligații apare doar de 6 ori;
- cuvântul senator apare de 67 ori;
- cuvântul deputat apare de 66 ori;
- cuvântul administrație apare de 39 ori.
Verbul a putea introdus în text aduce extrem de multă ambiguitate, după cum urmează:
- cuvântul pot apare de 49 de ori;
- cuvântul poate apare de 69 de ori;
- cuvântul putea apare de 4 de ori.
Documentul se numește Constituția României, ceea ce mă duce cu gândul că textul ar trebui să se refere în proporție de peste 80% la România și la poporul român, cum trebuie făcut ca acestuia să-i meargă mai bine, să se dezvolte, să progreseze, nu la funcții și mai ales privilegiile  unor persoane, vremelnice pe funcții.

(14 decembrie 2017)

Efectele dezastruoase ale transparenței

Se zice că de când chestia cu legea transparenței se întâmplă miracole. Legea este suficient de proastă ca să nu se întâmple nimic. Numai așa se explică situațiile cu totul bizare în care plutește societatea noastră și nivelurile exacerbate de:
- birocrație,
- lentoare,
- incompetență,
- zgomote,
- ineficiență,
- ermetism,
- formalism, 
care bântuie societatea noastră iremediabil, ireversibil și pentru totdeauna, căci așa se întâmplă oriunde lucrurile sunt abordate cu jumătăți de măsură și cu amatorism infantil.
Să mă explic: am transmis pe o adresă de e-mail un mesaj civilizat prin care solicitam ceva, simplu, pe care orice funcționar decent, eficient, profesionist, conștiincios, interesat să-și facă meseria nu ar fi făcut altceva decât să consulte o bază de date și să dea răspunsul simplu și la obiect la solicitarea mea banală, normală, simplă, omenească și decentă.
Iată fraza halucinantă de răspuns a oficialilor la rugămintea mea:
Precizăm că în lipsa oricăror atribuții privind încasarea sumelor din amenzile ce se fac venit la bugetele locale, subunitatea noastră nu poate să confirme achitarea corespunzătoare a acestora (din punct de vedere al cuantumului sumelor achitate, a respectării termenelor stabilite, a destinatarului etc).
Misiva care poartă numărul 99/79/EX/08.12.2017 III B 5 ar fi trebuit să fie semnată de:
- un director executiv, care nu uită să scrie dr.ing. în dreptul numelui;
- un director DEA...;
- un director adjunct DEA...;
- cel care a întocmit;
- un șef serviciu;
- un consilier juridic.
Totul are la bază un act la fel de mediocru ca soluția dată mie și aici mă refere la OG 27/2002 care zice-se că reglementează soluționarea petițiilor și la legea 233/2002 tot mediocră și ea. După cum se vede, elefantul a născut un purice, căci acel răspuns îl dă fără vreo ezitare orice om al străzii sau orice persoană ci IQ mai mare de 15. Pentru curiozotatea mea științifică, ar trebui să se verifice ultimele ața-zisele răspunsuri date de această cohortă de birocrați să vadă și societatea pe ce ape ale sâmbeteilor se duc banii strânși cu trudă la bugetul și așa secătuit de tot felul de șmecheri.
Efectele dezastruoase ale transparenței se văd cu ochiul liber atunci când lucrurile sunt abordate formal. A soluționa nu înseamnă a da un răspuns că nu oferi nimic, ci a soluționa, adică a face ceva, căci a rezolva nu înseamnă a spune a spune că nu oferi nimic, că nu faci nimic ascunzându-te în spatele unor așa-zise atribuții de serviciu, care oricum sunt imprecis definite. Unde onoare nue, nimic nu e. Punct.



(14 decembrie 2017)

Wednesday, December 13, 2017

Două momente

Primul moment.
Vineri 23 august 2011 prezidentul de atunci Traia Băsescu a mers la Sibiu,a adus o coroană de garoafe roșii și a păstrat un moment de reculegere la sicriul lui Florin Cioabă fostul rege al romilor de pretutundeni. Prezidentul de atunci a zis: Daca e nevoie de ceva....Dumnezau sa-l odihneasca!
Al doilea moment.
Miercuri 13 decembrie 2017 prezidentul Klaus Iohannis a depus o coroană de flori albe, a păstrat un moment de reculegere la sicriul regelui Mihai I și a semnat în cartea de condoleanțe. El a fost condus pe intrarea regilor către locul unde a păstrat momentul de reculegere. Prezidentul Iohannis a fost , distins, sobru, tăcut și solemn.
Concluzie.
Sunt două momente cu semnificații total diferite, care arată concepțiile despre lume și viață total diferite ale celor doi, valorile morale total diferite, diferențele de educație ale celor doi și mai ales opțiunile față de istoria neamului românesc și față de prețuirea trecutului acestui popor greu încercat. sunt două momente care au menirea să caracterizeze doi președinți, să-i pună exact acolo unde le este locul, nimic altceva.


(14 decembrie 2017)

Canzonetta spagnola de Gioacchino Rossini

Așa cum tenorii au câte o canzottea sau o arie unde scot în evidență calitățile vocale, tot așa mezzosopranele sau sopranele de coloratură au și ele o canzonetta sau o arie pentru același obiectiv: să arate cât de bune sunt la ele acasă. Despre acest lucru este vorba când propun spre verificare  Canzonetta spagnola  a lui Gioacchino Rossini, unde numai performanța are menirea de a scoate până la capăt demersul cu pricina, adică ritmul, culoarea și farmecul.
Cine vrea să-și dea seama exact cu stau lucrurile va trebui să vadă diferențele dintre interpretările cu acompaniament de piat de cele cu acompaniament ale orchestrei, căci o aceeași voce sună total diferit în cele două cazuri, dar performanța pură se vede doar în cazul acompaniamentului cu pianul. În cazul tenorilor și baritonilor care se încumetă să abordeze Canzonetta spagnola vorbesc nu de curaj, ci de eroism dacă le iese și foarte bine, căci nu despre nebunie este vorba în propoziție.

(14 decembrie 2017)

Exploatarea contextului

Majoritatea parlamentară a exploatat la maximum contextul din zilele acestea când manifestările de stradă nu se cade a se produce. Așa că a intensificat munca de trecere prin Cameră a legilor fără multe proteste. Se vede treaba că și majoritatea a învățat să folosească oportunitățile pe care i le oferă viața și să procedeze în consecință.
Chestia este legată de rapiditatea cu care puterea se mișcă, viteză inimaginabilă, căci Monitorul Oficial a lucrat cu viteza luminii. Dar când trebuie, acesta nici nu există.
Cred că puterea trecută deplânge că nu a avut ideia de a face ceea ce fac cei de azi sau ceea ce ar trebuit să facă pentru a nu mai face cei de azi ceea ce le trece prin minte pentru a le fi bine. Așa se întâmplă tot timpul cu cei ce se cred veșnici la putere. Numai când pierd puterea realizează cât de slabi au fost și câte puține lucruri au făcut pentru a se protejea.
Și atunci era rău și azi este la fel de rău, căci nu așa se fac legi pentru a dura 3 zile asemeni ca minunile de pe plaiurile noastre cele mioritice. Legile ar trebui să dureze cel puțin 10 ani.
Exploatarea contextului este pentru cei ce trăiesc de pe o zi pe alta și nu au nicio strategie pe termen lung și care se orientează după cum bate vântul și se îndoaie sub vremuri ca trestia.


(13 decembrie 2017)

13 - 16 decembrie 2017. Pagini de jurnal.

13 decembrie 2017
Ora 11,00 avionul militar Spartan aterizează pe Aeroportul Otopeni.
Familia regală ocupă locurile rezervate. Observ că cei agreați stau în fața scaunelor, ceilalți stau în spatele scaunelor, inclusiv Nicolae cel fără de titluri.
Este adus sicriul, depus pe catafalc.
Se intonează imnul de stat.
Se ține slujba.
12,00 cortegiul pleacă spre Sinaia.
Ora 14,00 la Palatul Peleș sunt așteptate oficialitățile. În stânga se află familia, inclusiv Nicolae.
14,30 a intrat pe intrarea regilor președintele Iohannis Și-a prezentat condoleanțele. A semnat apoi în cartea de condoleanțe căci textul era deja scris.
Au urmat apoi Călin Tăriceanu, Liviu Dragnea, președintele parlamentului din R. Moldova.
A venit premierul Mihai Tudose și unii dintre miniștrii săi. carmen Dan a scris mult în cartea de condoleanțe.
Ora 17,30 cortegiul a plecat de la Sinaia.
20,00 mașina cu sicriul refelui a trecut pe sub Arcul de Triumf.
21,00 populația a avut acces în sala tronului spre a-și lua adio de la rege.
24,00 s-a oprit accesul populației, în Sala tronului, care va fi reluat îine 14 decembrie 2017.


(13 decembrie 2017)

Azi 13 decembrie 2017

Azi 13 decembrie 2017 aș fi dorit să aud numai și numai despre faptele de măreție ale Marelui Dispărut, dar nu a fost așa. Fiecare cum a putut a căutat să spună despre lucruri neimportante, despre momente oarecare sau să facă referire la alte persoane mprunte, care au făcut rău și care nu s-au ridicat la înălțimea marilor momente de istorie trăite din 25 octombrie 1921 și până în 5 decembrie 2017. Se vede că oamenii nu au puterea de a-și depăși statutul de ființe mărunte, care nu știu să deosebească mărețul de onișnuit, binele de excepțional și care se pierd în mărunțișuri initile.
Azi am văzut mule flori albe, multă liniște și sobrietate, dar și multă vorbărie inutilă din partea unor oameni care vorbeau doar să se audă vorbind. Sunt sigur că tăcerile și imaginile erau suficiente. Nu vreau să dau acum numele celor care nu mi-au plăcut și care căutau să arate că stând în preajma Marelul Bărbat de Stat au influențat și ei istoria, deși nimic nu are cum să fie verificat.
Mai avem mult de învățat până vom ajunge acolo încât să știm să prețuim valorile autentice tot timpul, nu numai când nu mai sunt printre noi. Va mai trece mult timp până vom înțelege că nu elementele senzaționale sau imperfecte sunt esențiale, căci nu pe ele trebuie insistat nejustificat, în cele mai nepotrivite momente. Norocul meu este că am reușit să mă detașez de acele lucruri care nu mi-au convenit și să rămân doar cu ceea ce eu am considerat definitoriu, eroic și special. Exactitatea momentelor, rigoarea și perfecțiunea armatei a fost exact ceea ce am apreciat. Sobrietarea oficialilor m-a impresionat, dar trăncănitorii din televiziuni m-au dezamăgit în totalitate.
Azi 13 decembrie 2017 a fost o zi a rememorării unor fapte mărețe, unice și determinante pentru istoria pooporului român.



(13 decembrie 2017)

Tuesday, December 12, 2017

Profesoara și Bulă

Profesoara:
- Elev Bulă, cine a zis: adio, dragă Stolo!
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 2004 pentru alegerile prezidențiale, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine a zis: să trăiți bine!
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 2004 pentru alegerile prezidențiale, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine a zis: demisionez în 5 minute.
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 18 aprilie 2007ceva legat de suspendare, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine nu a dat mâna cu președinții Iliescu și Constantinescu?
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 1 decembrie 2009 la parada militară de ziua noastră națională, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine a tăiat salariile cu 25% și pensiile cu 10%?
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 6 mai 2010 și omul era foarte satisfăcut, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine a zis: ghici, ghicitoarea mea?
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 9 ianuarie 2012 și erau referințe la tăticul SMURD-ului, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine a zis: adio, de după perdea?
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 23 martie 2013 după o convenție a unui partid unde o lady blondă a pierdut, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, cine a fost evitat ieri în Parlament?
Elevul Bulă:
-  Nu știu cine a zis. Știu numai că era în 11 decembrie 2017 la o adunare de comemorare, doamna profesoară.
Profesoara:
- Elev Bulă, n-ai prea învățat lecția despre marile personalități ale neamului...
Elevul Bulă:
- Nici dumneavoastră nu o știți, doamna profesoară, că dacă o știați nu mă mai întrebați pe mine să aflat unul și același nume. Tata fuma BT înainte de 1989, doamna prodesoară...

(12 decembrie 2017)

Andrenamentul din 12 decembrie 2017

Ideia care mi-a încolțit când mi s-a zis că urcatul scărilor este un sport de practicat a fost cea legată de turnul Burj Khalifa, care are 163 de etaje accesibile. Deci, obiectivul pe care mi l-am propus a fost să
urc cele 163 de etaje. Am început timid, puțin câte puțin și am ajuns pe vară la 100 de etaje. Am jubilat acest eveniment. Mai prin octombrie am reluat urcatul etajelor urcând 40 etaje, apoi mai mult. Am ajuns să urc 104 etaje. Am urcat și 120 de etaje, iar azi 12 decembrie am plecat cu gândul, după un somn bun, să urc 80 de etaje. În buzunar aveam de data trecută 15 monede de 10 bani pe care să o trec dintr-un bia era să trec doar 10 monede. Când am văzut că urc lejer cele 80 de etaje, deci am trecut 10 monede în buzunarul drept, mi-am zis că e timpul să merg și să-mi egalez recordul de 15 ture complete, adică 15 * 8 = 120 etaje. Când și acest obiectiv a fost realizat, mi-am dat seama că am resurse pentru mai mult. Așa că am trecut din cele 15 monede din buzunarul drept rând pe rând câte o monedă, până am făcut 5 monede. Deci am făcut 20 de ture de scară de bloc, adică 20 * 8 = 160 de etaje. Am urcat și cele 3 etaje necesare și iată, că am bătut propriul record, am realizat mai mult de 120 etaje, adică am urcat azi 163 etaje, exact numărul de etaje ale turnului Burj Khalifa. Mi-am văzut îndeplinit visul la care m-am gândit în vară. Rezultă că cine vrea să facă ceva, face pur și simplu.
Andrenamentul din 12 decembrie 2017 corespunde realizării obiectivului pe care mi l-am propus în vară și anume de a urca același număr de etaje câte are turnul Burj Khalifa. Azi am urcat 163 etaje, atâtea câte are turnul Burj Khalifa, intr-o oră și 45 de minute.



(12 decembrie 2017)

Sistemul educațional românesc și educația

Deși ministerul de resort se numește Ministerul Educației Naționale, de parcă ar exista și un Minister al Educației Comunale, un Minister al Educației  Sătești, un Minister al Educației Orășenești, un Minister al Educației de Cătun sau un Minister al Educației Continentale sau un Minister al Educației Interplanetare, cert este un lucru:
- ministerul se ocupă de orice;
- ministerul face de toate;
- ministerul a abandonat calitatea;
- ministerul urmărește cantitatea;
- ministerul nu se ocupă de educație.
 Ca să fiu contrazis, accept să mi să spună unde se vorbește clar, explicit, direct și sistematic despre:
- corectitudine,
- cinste,
- onoare,
- curaj,
- dreptate,
- voință,
- muncă;
- exemplu,
- dăruire,
- bunătate,
- toleranță,
- transparență,
- familie,
- respect,
- abnegație,
- gândire,
- creativitate,
- hărnicie,
- egalitate,
- ajutor,
- simțire,
- iubire,
- valoare.
Atât timp cât manualele școlare sunt bizare, neechilibrate, neconcordante, îngrămădite, înghesuite, amalgamate, nestructurate, înșiruite și deficitare, este clar că bietul elev nu este educat, nu este format, nu este instruit. El este doar un robot la cheremul unor inși numiți învățători sau profesori, mulți dintre ei cu calificări discutabile, toți urmărind doar stocarea temporară de cunoștințe, pentru a se realiza un mod mecanic de a verifica gradul în care s-a derulat procesul de stocare. Atât timp cât numai 20% dintre outputurile sistemului educațional mioritic sunt la un nivel adecvat de pregătire, în ideia că au capacitatea de a răspunde decent la 1.000 de întrebări simple, sistemul nu-și îndeplinește menirea.  Dacă are cineva curajul să mă contrazică, să mergem împreună în 1.000 de școli alese aleator și în fiecare școală să punem 100 de elevi să citească după o carte acolo unde aceasta se deschide la întâmplare și să verificăm tot acolo din 20 de profesori câți nu au avut restanțe în studenție și câți sunt titularizați cu medii peste 7. Aștept să fiu provocat.

(12 decembrie 2017)

Monday, December 11, 2017

Legile justiției

Ceea ce a trecut cândva prin Parlament ca prin brânză, acum este discutat și discutat și iar discitat. Unii le acdeptă în bloc, alții le resping în bloc. Tensiunea este maximă. Presiunile vin din toate părțile. Mulțumirea este generalizată într-o tabără. Nemulțumirea este și ea generalizată în cealaltă tabără. Eu nu sunt specialist, deci nu mă pronunț în legătură cu subiectul, ci de pe margine doar constat că:
- se resping niște texte folosind lozinci;
- procesul de legiferare este accelerat;
- manifestările din stradă sunt ineficiente;
- opoziția este palidă și primitivă;
- nimeni nu a venit cu alte texte;
- toată lumea urlă și se zbuciumă;
- niciun argument nu stă în picioare;
- sunt și atitudini penibile.
Au apărut voci pro și voci contra. Nici vocile pro și nici vocile contra nu au emanat alte texte de cel puțin 1.000 de ori mai bune sau dacă era posibil, texte perfecte. Eu refuz să cred că dacă cineva venea în târg cu un text perfect, poporul nu l-ar fi acceptat și nu ar fi devenit varianta de lucru, care evident, text perfect fiind, ar fi fost adoptat în admirație totală, cu viteza fulgerului.
Nu i-am apreciat niciodată pe cei ce critică ceva, dar nu vin să pună în loc ceva mai bun. Am întâlnit nenumărate astfel de exemplare și acum au apărut și mai multe, exact acolo unde nu mă așteptam. Textul care se votează este prost. OK. Numai că în secunda doi, cel ce desființeaost, vine cu altul mai bun, ca să arate că el este în stare să producă ceva, chiar și un alt text decât textul pe care cealaltă parte îl incriminează ca fiind vechi, depășit, ciudat, incomplet, imperfect, incolor, inodor și atât.
Oricum, spectacolul este total. În Parlament se votează. În stradă lumea țopăie. La televiziuni știriștii au ce rumega. Poporul se gândește cum să taie porcul. Vin sărbătorile. Vivat! Să avem ce bea, ce mânca și ce. În rest, poporul trăiește în lumea lui, politicienii în lumea lor și toți o duc bine. Pa.


(12 decembrie 2017)

Unde duce lipsa onoarei

Tot ce am văzut din 05 decembrie 2017 ora 13 până în clipa de azi este rezultatul faptului simplu și cotidian că în politica noastră nu există nici cinste și nici onoare.
În Constituția României adoptată în anul 2003 există numai două articole unde apare cuvântul onoare, dar de fiecare dată nu este legat de a cere oamenilor să aibă onoare sau să fie oameni de onoare.
ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. 
(2) Cenzura de orice fel este interzisa. 
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. 
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata. 
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. 
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. 
---------------------
ARTICOLUL 94 - Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii: 
a) confera decoratii si titluri de onoare; 
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral; 
c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege; 
d) acorda gratierea individuala.
Cuvântul cinste nu apare niciodată în textul Constituției și aunci cei ce nu au cinste și nici onoare că documentul nostru fundamental nu le-o cere nu au cum să se comporte altfel decât ca oameni fără cinste și fără onoare. Cuvântul caractere apare în următoarele formulări:
- caracterul public,
- caracterul secret,
- caracterul obligatoriu,
- carcaterul licit,
- caracterul internațional,
- carcacterul militar,
- carcaterul naționa,
niciodată nefiind folosit referitor la caracterul celor ce locuiesc în România, marcând trăsături obligatorii care să definească oamenii care muncesc, care iunesc adevărul. Cuvântul adevăr nu figurează măcar o singură dată între cele 12578 cuvinte câte sunt scrise în Constituție.
Nu am nicio așteptare în acest context nici despre ce se vorbește de la tribuna Parlamentului și nici despre  ce se spune în alte puncte, căci în zilele acestea triste, cu totul altfel trebuie să se poarte oamenii de onoare, oamenii de caracter, oamenii puternici care luptă pentru marile adevăruri ale istoriei contemporane. dar cine nu are nici caracter și nici onoare face lucruri de neînțeles, bizare, excentrice, fără sens și mai ales excentrice, ilogice și caricaturale.

(11 decembrie 2017)

Indecența televizunilor de știri


Ieri 10 decembrie 2017 televiziunile de știri România TV și Antena 3 au adus la cunoștința publicului că un mare actor este internat în stare gravă la un spital. S-a spus și numele actorului și spitalul. Una dintre cele două televiziuni la mai multe emisiuni aveau în colțul din dreapta sus o poză cu acel artist în suferință, pe patul de spital cu o perfuzie ți un plasture în partea din dreapta sus.
Tot acea televiziune îl arăta pe artist intrând pe ușa de la intrare a spitalului și o reporteriță nu a pierdut momentul de a-i pune o întrebare mai mult decât penibila, dar cu siguranță  penibilă ca persoana care a pus-o.
Azi 11 decembrie 2017 televiziunile de știri au tot spus despre precedentele intervenții chirurgicale suferite de  artist în ultimii patru ani și au dat detalii despre intervenția de azi, cu detalii atât de mari, de parcă se adresau în exclusivitate cadrelor medicale.
Consider acest mod de a se proceda absolut indecent. Suferința este a omului și ea nu trebuie exploatată de nimeni. În plus, CNA ar trebui sa fie cu mult mai sever în legatură cu astfel de abordări. Să fie permise difuzarea unor astfel de știri numai cu acordul celui în cauza, acord scris, dat prin notariat cu cel puțin doi ani înainte de a fi difuzate astfel de știri și de imagini despre o persoană,  oricare ar fi ea. În cazul nerespectarii acestei condiții televiziunea sa plateasca despagubiri de cel putin 100.000 lei persoanei careia i s-a lezat intimitatea și o amenda de cel putin 10.000 lei către CNA.
Uneori mă întreb, dacă despre așa-zisele vedete Tv s-ar da detalii de o asemenea frecvență și li s-ar lua interviuri când sunt în suferință , daca le-ar fi plăcut, chiar dacă ar face rating exact la televiziunea unde lucrează. Nu cred și am văzut că ei între ei se protejeaza în astfel de situații. Dacă ei își respectă intimitatea, consider normal același lucru să-l facă și cu noi ceilalți, care nu suntem de-ai casei. Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face, zice un înteleopt proverb românesc.

(11 decembrie 2017)

Sunday, December 10, 2017

Indicele global de performanță de la Bistrița

Sportivii români au participat la Campionatul mondial de culturism de la Bistrița ediția 2017 într-un număr impresionant, iar după terminarea campionatului trebuie făcută o evaluare pentru întreg lotul, astfel încât la o analiză mai de detaliu să fie posibilă o concluzie realistă și mai ales care să ducă la măsuri de îmbunătățire:
- eficiente;
- punctuale;
- clare;
- direcționate;
- realiste;
- sigure.
Se propune indicatorul agregat al poziționării I:


unde:
n   - numărul de sportivi români care au participat la competiție, S1, S2, S3, ..., Sn;
Ki - poziția ocupată de sportivul Si;
Pi - numărul de soirtivi maxim din categoria unde a participat sportivul Si.
Analizând tabelele afișate  rezultă că mulțimea sportivilor S={S1, S2, S3, ..., Sn} este formatădin elementele: Rebeca Git , Amalia Mali , Andreea Stan , Ambra Georgiana Dumitru, Catalina Dumitran, Ioana Estrelita Sulea, Jenica Stan, Ionela Ion, Maria Onea, Lucian Popa, Paul Dilganu, Sebastian Serpescu , Dragos Beches, Sebastian Pana, Horia Schiopu, Andrei Dragos, Sebastian Dura, Gheorghe Bozomala, Hunor Salak, Cristian Martin, Dan Dumitru, Daniela Andrei, Adina Ivascu, Alina Stanciu, Nadia Balmu, Judit David, Oana Marinescu, Iuliana Giurgiu, Mircea Stancu, Ovidiu Cozma, Costin Ilinca, Andrei Nilgesz, Sorin Fritea, Claudiu Giurgi , Sebastian Vasut, Andrei Alexandrescu , Decebal Olteanu, Stefan Cristian, Agoston Moldovan, Andrei Pop , Alin Mateescu, Francisc Andrasoni, Costel Torcea, Onita Caracuda, Denes Engi , Vasile Serban.
Tot de acolo rezultă care au fost numărul de sportivi din fiecare grupă și se construiește tabelul:


Rezultatele sportivilor rmâni la Campionatul mondial de fitness culturism Bistriţa 2917



Nr. crt

Categoria de concurs

Nume şi prenume sportiv

Locul ocupat
Număr concurenţi in categorie
01
JUNIOR WOMEN'S FITNESS 16-23 YEARS, UP TO 163 CM
Rebeca Git
8
10
02
JUNIOR WOMEN'S FITNESS 16-23 YEARS, OVER 163 CM
Amalia Mali
5
8
03
JUNIOR WOMEN'S FITNESS 16-23 YEARS, OVER 163 CM
Andreea Stan
8
8
04
JUNIOR WOMEN’S Bikini-FITNESS 16-23 YEARS, UP TO 160 CM
Ambra Georgiana Dumitru
11
13
05
JUNIOR WOMEN’S Bikini-FITNESS 16-23 YEARS, UP TO 160 CM
Catalina Dumitran
12
13
06
JUNIOR WOMEN’S Bikini-FITNESS 16-23 YEARS, OVER 166 CM
Ioana Estrelita Sulea
4
25
07
JUNIOR WOMEN’S PHYSIQUE OPEN
Jenica Stan
1
3
08
JUNIOR WOMEN’S PHYSIQUE OPEN
Ionela Ion
2
3
09
JUNIOR WOMEN’S PHYSIQUE OPEN
Maria Onea
3
3
10
JUNIOR MEN'S FITNESS 16-23 YEARS, OPEN
Lucian Popa
1
5
11
JUNIOR MEN'S FITNESS 16-23 YEARS, OPEN
Paul Dilganu
5
5
12
JUNIOR Men’s Physique UP TO 174 CM
Sebastian Serpescu
2
14
13
JUNIOR Men’s Physique UP TO 174 CM
Dragos Beches
8
14
14
JUNIOR Men’s Physique UP TO 174 CM
Sebastian Pana
11
14
15
JUNIOR Men’s Physique UP TO 178 CM
Horia Schiopu
1
8
16
JUNIOR Men’s Physique OVER 178 CM
Andrei Dragos
8
18
17
JUNIOR Men’s Physique OVER 178 CM
Sebastian Dura
13
18
18
JUNIOR Men’s Physique OVERALL
Horia Schiopu
1
3
19
JUNIOR Men’s CLASSIC Bodybuilding 16-23 YEARS, OPEN
Gheorghe Bozomala
9
11
20
JUNIOR Men’s Bodybuilding 16-23 YEARS, UP TO 75 KG
Hunor Salak
8
9
21
JUNIOR Men’s Bodybuilding 16-23 YEARS, UP TO 75 KG
Cristian Martin
9
9
22
JUNIOR Men’s Bodybuilding 16-23 YEARS, OVER 75 KG
Dan Dumitru
7
11
23
MASTER WOMEN’S BIKINI-FITNESS OVER 35 YEARS, UP TO 163 CM
Daniela Andrei
7
24
24
MASTER WOMEN’S BIKINI-FITNESS OVER 35 YEARS, UP TO 163 CM
Adina Ivascu
17
24
25
MASTER WOMEN’S BIKINI-FITNESS OVER 35 YEARS, UP TO 163 CM
Alina Stanciu
22
24
26
MASTER WOMEN’S BODYFITNESS 35-44 YEARS, OPEN
Nadia Balmu
16
28
27
MASTER WOMEN’S BODYFITNESS OVER 45 YEARS, OPEN
Judit David
11
15
28
MASTER WOMEN’S PHYSIQUE +35 YEARS, OPEN
Oana Marinescu
6
15
29
MASTER WOMEN’S PHYSIQUE +35 YEARS, OPEN
Iuliana Giurgiu
8
15
30
MASTER Men’s Physique 40-44 YEARS, OPEN
Mircea Stancu
10
24
31
MASTER Men’s Physique 40-44 YEARS, OPEN
Ovidiu Cozma
23
24
32
MASTER Men’s Physique OVER 50 YEARS, OPEN
Costin Ilinca
4
8
33
MASTER Men’s CLASSIC Bodybuilding 40-44 YEARS, OPEN
Andrei Nilgesz
12
18
34
MASTER Men’s CLASSIC Bodybuilding 45-49 YEARS, OPEN
Sorin Fritea
7
14
35
MASTER Men’s CLASSIC Bodybuilding 45-49 YEARS, OPEN
Claudiu Giurgi
9
14
36
MASTER Men’s Bodybuilding 40-44 YEARS, UP TO 70 KG
Sebastian Vasut
4
6
37
MASTER Men’s Bodybuilding 40-44 YEARS, UP TO 80 KG
Andrei Alexandrescu
3
13
38
MASTER Men’s Bodybuilding 40-44 YEARS, UP TO 80 KG
Decebal Olteanu
13
13
39
MASTER Men’s Bodybuilding 40-44 YEARS, UP TO 90 KG
Stefan Cristian
9
13
40
MASTER Men’s Bodybuilding 40-44 YEARS, OVER 90 KG
Agoston Moldovan
9
13
41
MASTER Men’s Bodybuilding 45-49 YEARS, UP TO 80 KG
Andrei Pop
9
11
42
MASTER Men’s Bodybuilding 45-49 YEARS, UP TO 90 KG
Alin Mateescu
6
13
43
MASTER Men’s Bodybuilding 45-49 YEARS, OVER 90 KG
Francisc Andrasoni
12
13
44
MASTER Men’s Bodybuilding 50-54 YEARS, UP TO 80 KG
Costel Torcea
8
18
45
MASTER Men’s Bodybuilding 50-54 YEARS, UP TO 80 KG
Onita Caracuda
13
18
46
MASTER Men’s Bodybuilding OVER 55 YEARS, OVER 75 KG
Vasile Serban
4
9

TOTAL
-
375
603

Pentru competiția specificată n=46.
Suma de ki este 375.
Suma de pi este 603.
I=0,621 iar exprimarea procentuală este J=62,18%.
Pentru a face o analiză comparată este necesar să se ia și participările altor țări.





(16 noiembrie 2017)