Despre Stela POPESCU am auzit în liceu pe când cumpăram revista Flacăra, nu aceea a lui Adrian PĂUNESCU, ci o revistă civilizată, iar un număr al acelei reviste o avea pe copertă pe Stela POPESCU, care fusese transferată de la Teatrul din Brașov, aici la București. Era o frumoasă. Cu anii am văzut-o la televiziune. Jucase în specacolul lui Mircea CRIȘAN cu care făcuse deplasarea la Paris și el nu s-a întors rămânând în Occident, iar ea, Stela POPESCU, s-a întors tot frumoasă, tot talentată, devenind o adevărată eroină.
Marea actiță avea înainte de 1989, în puținul timp cât dura seara programul Tv apariții împreună cu Ștefan BĂNICĂ și mai apoi cu Alexandru ARȘINEL, având cuplete memorabile, pe care multe mi le amintesc cu deosebită plăcere. Amintesc aici scheciul cu butelia de la mama, cel cu Eva, Ava și numerele de telefon, dar și aparițiile unde Stela, Ștefan sau Arșinel cântau și o făceau excelent.
Trebuie să se știe că Stela POPESCU era actiță la Teatrul de Comedie și că juca și divertisment. Avea textele soțului ei Puiu MAXIMILIAN. După Revoluție așa cum s-a întâmplat cu tot teatrul de revistă, adică s-a prăbușit, cupletele Stela-Arșinel au mers înainte, căci unde este talent umorul vine parcă de la sine. Despre actrița Stela POPESCU de la Teatrul de Comedie unde am văzut-o în piese precum Mătrăguna scrisă de Niccolo MACHIAVELLI unde a jucat magistral, în piesa Sfântul Mitică Blajinul rolul Adelei COSĂMBESCU unde replica aceea:
- El e spion, nu e tâmpit!
este antologică pentru că marea actiță i-a dat încărcătura emoțională desăvârșită. A jucat în 14 piese de teatru, fiind pe scenă un adevărat talent actoricesc, diferită total de ceea ce era la revistă.
Actrița Stela POPESCU a lucrat mult făcând teatru radiofonic în 32 de roluri, făcând film în 34 de roluri, iar când am văzut filmul din 1958 Alo ați greșit numărul, deja jocul ei prevestea o mare actriță, căci era și frumoasă și talentată. La revistă Stela POPESCU a apărut în spectacolele Stela,de la Tanase, Aplauze, Aplauze, Revista revistelor, Omul care a văzut moartea, Te aștept diseară pe Lipscani, Nevestele vesele..la Boema, Boema, slăbiciunea mea, În grădina bucuriilor, Constelația Boema, Boema, bucuria mea, Stela, stelele și Boema și în spectacolul Bună seara,Boema.
Acum vreo trei ani am văzut-o pe Stela POPESCU într-un Mall la cumpărături, prin Băneasa și m-a frapat faptul că nu avea nimic ostentativ, deși cei din jur aveau o mare admirație față de ea, iar Stela POPESCU se purta ca un om venit la cumpărături, însoțită fiind de o doamnă. N-a abordat-o nimeni. Nu am văzut pe nimeni șușotind. Erau semnele unui respect maxim pe care numai un mare om îl primește de la cei din jur, care se manifestă prin discreție și distincție.
Azi m-am întristat când am văzut mașina albastră de la INML și pe o targă un trup înfășurat complet într-un cearșaf alb ieșind dintr-o curte cu gard de fier forjat al unei case de demult. Cortina a căzut pentru totdeauna, iar actrița Stela POPESCU de azi este doar o amintire frumoasă, luminoasă, care ne va urmări pentru mulți ani de acum înainte.
(23 noiembrie 2017)
No comments:
Post a Comment