Monday, November 28, 2016

Patimile mele legate de diaspora noatră

Nu vreau să arunc cu noroi în nimeni. Dar trebuie lucrurile puse pe făgașul lor, fără a lua exact numai ceea ce ne convine și scoase toate din context dau ceva de culoare roz. Am sesizat niște situașii destul de ciudate, pe care le voi enumera exact în ordinea în care s-au produs:

  • la un magazin BILLA din Sf. Valentin, Austria am vrut să plătesc cu un card și femeia de la caserie când a văzut că sunt român, a zis că nu  primește carduri; i-am dat o hârtie de 500 euro deși a văzut că am și mărunt; a zis ea ceva acolo pe limba ei dar a fosy obligată pentru cumpărături de sub 10 euro să schimbe o bacnotă foarte, foarte mare; nu cred că diaspora nu a avut un rol în a crea faimă proastă românilor;
  • la un hotel din Wrolaw, Polonia, deși aveam loc de parcare și mașina nu avea cum să iasă de acolo, femeia de la recepție mi-a cerut plata în avans și când m-a văzut mirat a zis că niște români de prin Germania au păcălit-o și au plecat fără să plătească; nu cred că diaspora nu a avut un rol în a crea faimă proastă românilor;
  • pe o autostradă care ducea spre Cannes am văzut cum un bolid se apropia de mașina mea, făcea niște manevre riscante, iar se depărta; a repetat figura de mai multe ori; norocul meu a fost că el a ieșit pe o bretea în dreapta, că mă speriase un pic; sunt sigur că el a văzut Ro la numărul meu și mai sunt sigur că ceva făcut de români cândva îl deranjase pe driver teribil dacă mie se găsise să-mi plătească pentru a-i învăța minte pe conaționalii mei; nu cred că diaspora nu a avut un rol în a crea faimă proastă românilor;
  • eram într-un McDonald din Barcelona și la o masă alăturată membri ai diasporei romîne numărau mărunțișul obținut din cerșit, îl făceau fișice și mergeau să-l schimbe pe bacnote care cu siguranță puneau cărămizi la turnulețele viloaielor ce se construiau colo și colo spre bucuria generală a marilor și autohtonilor arhitecți mirotitici;nu cred că diaspora nu a avut un rol în a crea faimă proastă românilor;
  • eram la Universitatea Tehnică din Kemnitz și cum este și firesc, după terminarea conferinței s-a mers la un restaurant; lângă mine a venit o profesoară și am avut o discușie absolut agreabilă până m-a întrebat de unde sunt; cân a aflat că sunt român a schimbat registrul; a vortbity de grozăviile pe care le fac conaționalii mei, adică o importantă parte a diasporei; o ascultam și vedeam că devine mai incisivă și mai incisivă; cân s-a pornint să vorbească de spitalele groazei din iadul de la noi, m-am înfuriat; i-am spus că și la ea în oraș Hitler a folosit un crematoriu pentru a-i extermina pe cei cu dizabilități; după ce i-am zis unde se afla respectivul sediu al ororilor naziste, pentru că prin 1972 carul cu ghidul nostru m-a dus și în acea zonă, femeia a amuțit; nu cred că diaspora nu a avut un rol în a crea faimă proastă românilor.
Voi fi foarte bucuros dacă diaspora românească își va face prezența mai activă nu numai în zilele de alegeri, ci mai ales în a coagula acele forțe care să conducă la schimbarea imaginii românilor în lume în general și în Europa în special. Dacă voi afla că există profesori care în timpul liber se ocupă de educația unor copii care sunt defavorizați de soartă, voi aprecia foarte mult ce se întâmplă în diaspora. Dacă voi afla că un laureat al premiului Nobel care provine din România își dedică timp și pentru propășirea conaționalilor lui aflați la studii sau care muncesc și care vor să evolueze, voi aprecia și mai mult ce înseamnă diaspora noastră. Dacă cei din diaspora vor ridica frunțile sus și vor recunoaște că sunt români și nu vor mai întoarce pașaportul pe coperta cealaltă să nu se vadă de unde sunt când trec prin aeroporturile Europei, așa cum am văzut și la Amsterdam și la Napoli și la Paris de prea multe ori, îi voi aprecia și mai mult și voi crede că sunt o forță reală, adevărați ambasadori în bine pentru țara mea. Nici nu vreau să-mi imaginez că diaspora este o masă de manevră, pentru că cei care s-au remarcat, sunt dintre cei mai inteligenți români dintre românii câți formează acest popor îndurerat până la urmă, ca să-și ia bocceluța și să plece de izbeliște pentru mai bine.


(27 noiembrie 2016)

No comments:

Post a Comment