GRAUR

Cum era și firesc, pentru fiecare naș apare un alt naș, ca să se respecte zicerea conform căreia, fiecare naș își găsește nașul. Drept care a apărut Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară dar și un portal drăguț la adresa http://www.plagiate.ro/

Ceea ce de fapt trebuia să facă MEC cu problematica din propria-i ogradă, iată că face societatea civilă. Numai că acesta este cu o voce acoperită de corul celor care nu respectă regulile jocului și vor să stea tot timpul deasupra sau la ciolan.

Ideia de a da certificate de bună purtare este interesantă până în punctul în care fenomenul a luat amploare de masă ca în cazul plagiatului. De aceea eradicarea acestui fenomen presupune o abordare completă și complexă, dar care să aibă caracter profund și să facă irepetabil procesul de plagiere.

Eu am propus AMNISTIA DOCTORALĂ care prevede:

• termen de un an;
• cei care au plagiat și recunosc să solicite anularea titlului;
• în termenul de un an să fie fecetele normale, fără sancțiuni;
• cine a obținut o poziție prin PhD pleacă din acea poziție;
• după termenul de 1 an cei rămași sunt analizati;
• dacă nu au plagiat primesc 1 euro pentru curaj;
• dacă sunt dovediți plagiatori, pierd tot ce au obținut prin PhD;
• dacă sunt dovediti plagiatori plătes un milion de euro amendă statului.

Abordările selective nu au menirea de a eradica această maladie periculoasă și tot timpul vor exista semne de întrebare, ca să nu zic victime, victimizări și abuzuri. Luate cu calm lucrurile, vor duce spre o soluție stabilă și fără șocuri, pentru că fiecare decide pentru el. Societatea va decide după un an, adică după ce oamenii au conchis că nu sunt plagiatori.

(04 octombrie 2016)