Exemplele de bune practici se referă aici la autorul tezei de doctorat. Este vorba de a se elabora un GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU TOTȚI CEILALȚI CARE SE OCUPĂ DE TEZA DE DOCTORAT. Acesta trebuie să conțină foarte multe indicații dar și mai multe exemple din care să rezulte cu claritate:
- exigențele impuse;
- modul de măsurare;
- predictibilitatea;
- gândirea;
- responsabilitate;
- efecte;
- demonstrații;
- claritate;
- proprietate.
Un astfel de ghid trebuie să conțină toate elementele necesare, astfel încât toți care vin în contact cu teza de doctorat și emit judecăți sau aprobă, să aibă toate elementele așa fel încât să știe exact la ce se înhamă și mai ales care sunt efectele care urmează unui demers incorect sau altfel spus dacă ei calcă strâmb sau calcă în străchini. Aici mă refer la:
- toți care dau tot felul de avize;
- denigratori;
- contestatari;
- chibiți;
- răutăcioși;
- justițiari;
- invidioși;
- curioși.
Petentul sau producătorul de avize trebuie să nu aibă posibilitatea de a invoca veșnicele scuze: nu știu sau n-am știut. Fundamentarea demersului său, oricare ar fi aceasta trebuie să fie însoțită nu de afirmații, ci de documente care să demostreze cu toată puterea logicii că el are dreptate și nu i s-a năzărit nimic. Acest ghid trebuie făcut încât răul să fie stârpit din fașă, adică de la faza de întocmire a rapoartelor de cercetare, fără a mai da posibilitatea doctorandului sau celor din anturajul său de a persista în greșeală. N-am să înțeleg disperarea unora de a obține titlul științific de doctor numai și numai pentru a-și îmbunătăți imaginea, mai ales dacă după susținerea tezei știu că nu vor face niciodată cercetare științifică sau niciodată nu vor mai publica un articol într-o revistă de specialitate.
Acest ghid trebuie să fie public, la dispoziția tuturor celor implicați în activitățile legate de doctorat.
(28 septembrie 2016)
No comments:
Post a Comment