Monday, March 14, 2016

Oameni cu meserie, oameni fără meserie

Societatea românească este foarte eterogenă. Există:

  • adulți care au muncit, muncesc și vor munci toată viața; ei vor avea o pensie, ei au o casă, ei au independență financiară; ei au asigurare medicală; ei trăiesc decent; ei au contribuit, contribuie și vor contribui cu taxe și impozite la bugetul de stat;
  • adulți în putere care nu au muncit, nu muncesc și nu vor munci niciodată în  viața lor; ei nu vor avea o pensie, ei nu au o casă cumpărată din munca lor, ei nu au independență financiară și așteaptă ajutoare; ei nu au asigurare medicală și așteaptă mila publică; ei trăiesc din ce le oferă alții; ei nu au contribuit, nu contribuie și nu vor contribui cu taxe și impozite la bugetul de stat, dar solicită ca societatea să le dea;
  • copii sub 16 ani care nu au cum să muncească și care trebuie să învețe; ei sunt singura categorie care necondiționat trebuie să se bucure de toate resursele pe care bugetul de stat le oferă pentru dezvoltare armonioasă, pentru asigurarea sănătății, pentru a se instrui și pentru a se dezvolta prin sport și prin cultură.
Despre celelalte categorii, pentru că există și alte categorii de persoane, o analiză este important să se realizeze. Ceea ce trebuie arătat se leagă de politicile de dezvoltare economică în care munca adevărată, cinstită și de calitate trebuie să fie stimulată. Dacă o persoană primește un ajutor de 300 lei și altcineva care a muncit 25 de ani are o pensie de 600 de lei, este clar că a munci nu este stimulator. Dacă este definit un context al decalajelor semnificative și a avantajelor condiționate, politicile inteligente vor duce la dezvoltarea în direcția dorită.
Să ne amintim că statul oferea verighete de aur la un  super-preț celor care se căsătoreau. Au apărut tot felul de artificii și ideia a fost abandonată, căci cei pentru acre era dată facilitatea, adică tineri la prima căsătorie, nu mai reprezentau grosul celor ce cumpărau acele verighete.
Să ne mai amintim ce și cum cu prima casă, cine stă în locuințele ANL și ce notar face actele în relația cu banca.
Dacă mergem la gura de metrou dimineața la ora 6 și întrebăm 20 de persoane dacă au meserie, 18 dintre ele vor răspunde cu da. Dacă vom merge mai spre prânz și tot la 20 de persoane, tot la gura de metrou vom pune aceeași întrebare, dacă vor fi 5 care vor spune da, este mare lucru.
Înseamnă că viața este complexă și proverbul cu cine se scoală de vreme departe ajunge, trebuie corectat. Cine se scoală devreme, la serviciu ajunge, să muncească ajunge. oamenii fără meserie sunt mai boemi, mai nostalgici, mai obosiți, mai profunzi, mai iscoditori, mai planificați, mai orientați, mai focusați, adică gata să continue să nu facă nimic toată ziua.
Dacă vedem cum și cât  lucrează deputații și senatorii, avem imaginea clară a cât se lucrează și în alte locuri. Prea puțini politicieni au o meserie unde se câștigă mai bine ca în Parlament. Oamenii fără meserie preferă să meargă în politică. Chiar dacă în politică trebuie să facă sluji, au cel puțin o bucată de pâine asigurată. Nu știu ca unul care face politică să zică ceva despre muncă, ceea ce s-ar traduce că a face politică nu înseamnă obligatoiu a munci.

(14 martie 2016)


No comments:

Post a Comment