Thursday, February 18, 2016

Puterea cuvântului rostit

Cuvântul rostit are o importanță cu totul specială, fiind generatorul marilor emoții. El apare sub nenumărate forme din care sunt amintite:
- discursuri înflăcărate;
- vorbe spuse în contextul potrivit;
- versuri recitate emoționant;
- cântece mobilizatoare.
În ziua de  9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, ministrul nostru de externe, a spus: În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială.
La  Mărășești s-a spus în bătăliile din 1917: Pe aici nu se trece!
Versurile:
        Este Ștefan. Azi străbate
        Cel din urmă drum prin țară,        
         Dar pe unde trece-acuma,       
Cuvântul rostit are o importanță cu totul specială, fiind generatorul marilor emoții. El apare sub nenumărate forme din care sunt amintite:

- discursuri înflăcărate;
- vorbe spuse în contextul potrivit;
- versuri recitate emoționant;
- cântece mobilizatoare.
În ziua de  9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, ministrul nostru de externe, a spus: În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială.
La  Mărășești s-a spus în bătăliile din 1917: Pe aici nu se trece!
Versurile:
        Este Ștefan. Azi străbate
        Cel din urmă drum prin țară,
        Dar pe unde trece-acuma,
        În măreața zi de vară,

        Plânge dealul, plânge valea,
        Plâng pădurile bătrâne
       Și norodu-n hohot plânge:
      „Cui ne lași pe noi, stăpâne?"
sunt încărcate de emoție și cel ce le rostește cu simțire are adrul de a-l face pe auditor sa simtă măreția istoriei acestui pământ.
Cântecul  Noi suntem români în interpretarea lui Furdui Iancu înseamnă extraordinar de mult pentru întreaga suflare a acestor meleaguri și de aceea spectatorii cântă îm preună cu artistul:
           Hai, români, lumea ne vede,
           România-n noi se-ncrede
           Că de-acum românu-n lume
           Va fi vrednic de-al său nume
            Noi suntem români
           Noi suntem români
           Noi suntem aici

           În veci stăpâni.
Așa cum nu se fac parodii după poeziile lui Mihail Eminescu din respect pentru geniul acestuia, tot așa a fost absolut descalificant gestul nefericitei blonde care a zis spre sfârșit de octombrie 2009 după ce a fost cântată și ultima strofă a superbului cântec în interpretarea lui Gheorghe Turda: Aşa este, noi suntem urmaşii lui Traian, ai lui Traian Băsescu. 
Nu i-ar fi rușine! Cum adică, mă trag eu din așa ceva? Încă mă mai respect.
(18 februarie 2016)

No comments:

Post a Comment