Sunday, February 28, 2016

Managementul succesului obținut prea ușor


Sunt persoane care au succes, un succes obținut bătând din palme. Adică, un succes facil. Fac un anume lucru, sunt apreciate și câstigă uneori și multi bani, de parcă ar fi jucat la ruleta destinului. Află lumea de ele cu iuțeala vântului. Devin arhicunoscute să nu zic celebre, chiar dacă nu au făcut nimic special cum ar fi un rol pe o mare scenă lirică, o teorie sau o vitorie la o olimpiadă pe un stadion la o probă transmisă pentru două miliarde de telespectatori. Unele se considera ele insele dive sau vedete și caută momentul să scrie scrisori către o națiune nerecunoscătoare.
Succesul este de trei feluri.
Primul fel de succes este cel de scurta durata. Sa zicem ca un compozitor scrie o melodie, devine șlagăr si este adulat. El nu mai este în stare să mai repete succesul. Iau spre exemplificare pe marele George Grigoriu care a scris inclusiv chestia aia cu partidul Ceaușescu, România de era cântat și pe stadionul din Peking din sute de mii de piepturi proleatre. A avut un succes de un sezon, de un an de un deceniu, de o viață. Tot așa se întâmplă în cazul unui actor care face numai un rol mare. Așa se intampla în cazul unui fotbalist care prin golul lui aduce o calificare sau o cupă dar nu mai face acelasi lucru niciodata.
Al doilea tip de succes este acela de durata medie, în care persoana face niște lucruri speciale la intervale rezonavile arătând ca este in stare de ceva. Pe termen mediu, persoana face câte ceva și repetă succesul. Îmi aduc aminte de Mihaela Peneș care după o olimpiadă unde a obținut aurul, la următoarea a obținut argintul.
Al treilea tip de succes este acela pe termen lung, când un compozitor scrie melodii in cascadă și toate sunt de succese. Cand fotbalistul în 20 de ani a dat gol după gol exact când a fost nervoie arătând că are talent și că are tehnică și mai ales are o pregătire constantă. Să ni-l amintim pe marele Ivan Patzaichin care a obținut aurul olimpic în 1968, 1972, 1980 și 1984.
Despre succesul total adică veșnic nu vreau sa vorbesc aici pentru ca este atât de rar încât noi muritorii de rand nu-l atingem in vecii vecilor. Talenul Nadiei Comăneci, talentul lui Radu Beligan, talentul lui Iolanda Balaș, talentul lui Ghorghe Hagi sunt numai o parte dintre talentele care au generat succese veșnice, pentru istorie, de-a pururi.
Fiecare dintre noi are în raniăa bastonul de mareșal în ceea ce privește succesul. Unii nici nu merg în armată și devin mareșali de paie. Unii ramân soldați și numai unu la un miliard ajunge generalissim prin autointitulare cum a facut Stalin.
A vorbi despre managementul succesului nu este nicio blasfemie, ci o necesitate, pentru că numai oamenii slabi cred că succesul vine de la sine și că odată ajuns sus se ramâne acolo necondiționat o veșnicie. Numai oaemnii fara bon ton care au avut succes de o clipă se consideră nedreptațiți atunci când lumea nu le mai face plecăciuni din moment de au intrat in anonimatul nostru, fiind la fel de banali ca oricare dintre noi. Nimeni nu trebuie să considere că merită orice din moment ce a avut o clipa de grație prin succes. Se zice că electoratul nu greșește niciodată. A zis-o cândva unul care candidează la primărie și dacă nu va câștiga, sunt sigur că va împroșca cu noroi acest electorat. Nici insuccesele in cascadă nu trebuie interpretate ca o greșeala, care urmează succesului de o clipă. Iar cel ce a trait clipa de succes trebuie sa constientizeze cand s-a produs prabusirea si sa o accepte pana nu se acopera de penibilul cel vesnic, crud si urat mirositor de oua clocite.
Unde o incadrați pe Simona Halep?
Unde il incadrați pe Gigi Becali?
Care este locul lui Simona Senzual?
Care este locul lui Beethoven?
Simona Trașcă ce fel de succes are?
Piesele lui Shakespeare in ce categorie de succes intră?
Unde il incadrati pe Leo de la Strehaia?
Succesul lui Carusso este unul de o clipă?
Sunt sigur ca niciunul dintre cei enumerati nu au constientizat regulile care guverneaza managementul succesului din varii motive. Unii erau geniali, altii nu.
Managementul succesului nu-și propune să prelugească succesul asemeni unei stări de agonie. Este o știință care arată cum se crează succesul, cum se întreține și cum nu trebuie distrus.

(28 februarie 2016)

No comments:

Post a Comment